Lucruri marunte dar importante pentru cei mici
Scriu un post scurt, ca sa ne aducem aminte ce a facut Ana a noastra in primul anisor.
La fix 4 luni s-a intors cu greu de pe spate pe burtica. Parca o vad si acum, statea pe canapea langa mine, era imbracata cu o rochita gri cu alb si bunicii tocmai plecasera de la noi. Ana draga de ea s-a tot necajit si incet incet a reusit sa se intoarca pe partea stanga.
Azi (la 9 luni si 4 zile), chiar in ziua in care a implinit sotul meu 30 de ani Ana a reusit sa se ridice singura de pe spate in fundic. Era pe canapea, se juca cu trusa de scule. Avea in mana un ciocanel rosu, preferatul ei. I-a cazut din mana si in cautarea lui a reusit sa se ridice in fundic. A facut ridicarea asta de 3 ori si apoi gata, nu a mai putut :).
Si tot azi, am iesit cu Ana in holul blocului sa o intampinam pe bunica, iar Ana a pasit frumos si in viteza, avand sustinerea mea.
Si tot azi (din cauza neatentiei mele) a facut treaba mica pe canapea ... (o sa avem ce curata).
Incheiem o zi frumoasa, cu Ana plina de energie. Acum e aproape miezul noptii si ea nu vrea sa doarma. Face tumbe si are chef de joaca.
La multi ani dragule !