Vreau sa scriu acest post pentru ca daca nu o sa uit cum am evoluat noi in timp cu somnul. Poate experienta noastra va fi utila si altor parinti.

Un articol excelent despre cum dorm bebelusii si copiii puteti citi aici: Timeline of Baby and Toddler Sleep.

Imi plac tare mult articolele ei, si cred ca in primele luni ale Anei am citit si recitit de nenumarate ori articolul asta , dar am mai vorbit despre alaptat in alte posturi.

Si acum pe scurt despre somn la noi:

  • In primele doua / trei luni Ana a avut un orar foarte neregulat de somn. Eu ma asteptam sa doarma de la ora x la ora y. Nici vorba. Erau nopti cand dormea si 5 ore legat si eu ma trezeam tot la 3 ore sa vad ce face de ce nu se trezeste (eram prea stresata -- trebuia sa dorm si eu bine sa fiu odihnita pentru cand se trezeste ea). Erau nopti cand se trezea la 11 si adormea pe la 2-3 noaptea si dormea pe noi nu voia sa doarma in patut. Am avut nopti cand si eu si tati am dormit pe fotoliu cu Ana dormind la noi pe burtica. Si acum cand ma gandesc imi e dor de momentele acelea cand Ana, fiind asa ca un ghemotoc mic, dormea la mine pe burtica asa de linistita :).
    Ziua dormea fara nici un program - singurul program era ca statea o ora maxim 2 treaza si apoi somn.
  • De pe la patru luni a inceput sa stea mai mult timp treaza. Cred ca in timpul zilei putea sta si 3 ore fara sa doarma. Tot cam pe la 4 luni si-a facut un ritual de somn incat avea 3 somnuri pe zi si un somn lung noaptea. Noaptea dormea de pe la 10-11 pana dimineata pe la 8 (cu nenumarate treziri pentru tzitzi), apoi dormea de pe la 10 pana la 12, de la 15-17 si seara pe la 19-20 mai dormea o jumtate de ora. Am dat niste ore aproximative, dar in fiecare zi orele de somn erau altele :). Cele 3 somnuri ziua ne-au tinut pana pe la 7/8 luni.
  • De pe la 7/8 luni a inceput sa doarma doua somnuri ziua.
  • De pe la 1 an pana la 1 an si 3 luni am avut noi o "mica" problema cu somnul. Avea doua somnuri pe zi, dar daca de exemplu al doilea somn era seara si dormea de la 19-20 sa zicem atunci nu mai voia sa doarma pana noaptea tarziu la 1-2 sau chiar pana la 4 dimineta. Am avut 2 nopti in care pana la 4 dimineta ne-am jucat. In cateva nopti am patit si ceva interesant: Ana s-a culcat la 22 si la 23 a fost in picioare cu chef de joaca si pofta de mancare. In primele nopti ne-am jucat cu ea dar apoi, discutand cu alte mamici am ajuns la conluzia ca nu e bine sa te joci noaptea cu copiii. Asa ca atunci cand s-a trezit noaptea i-am dat apa si nu am aprins lumina, i-am explicat ca toate jucariile dorm, i-am aratat pe geam ca toti vecinii dorm si chiar daca am tinut-o in brate 2 ore pana sa adoarma nu am aprins lumina si nu ne-am jucat.
    Nu se putea sa continuam asa cu adormit la 1-2 noaptea asa ca eu si tati am luat masuri. Am inceput sa o culcam mai devreme dupa-masa pe la 17 cel tarziu 18 si sa o trezim cel tarziu la 19. Apoi pe la 23 am dat stingerea. Si chair daca se mai trezea si voia sa se joace nu o lasam, o tineam in brate, ne plimbam cu ea prin casa, dar nu aprindeam lumina. Asa incet incet am reusit sa o obisnuim cu un program de somn, cel putin noaptea.
  • Acum, la 1 an si 4 luni are zile cu un somn sau zile cu doua somnuri, dar noaptea somnul e oarecum constant. Doarme de pe la 11 (chiar 12 uneori -- si la asta mai trebuie sa lucram) pana la 9-10 dimineata. Cumulat acum doarme 12 ore pe zi.

Si ca sa nu uit, foenul ne-a fost prieten de nadejde in primele 4 luni. Erau seri cand zornaia si cate doua ore fara intrerupere. Doar asa putea sa doarma. In primele luni cand nu dormea Ana plangea destul de mult. Tragea niste plansete de se speriau si bunicii. Dar a trecut si acum plange destul de rar. Cu calm si rabdare am trecut peste asta. Am incercat tot felul de lucruri care sa o linisteasca si sa o ajute sa adoarma. Am incercat feonul, zgomot de ploaie, genoflexiuni cu ea in brate :), leganat, dansat, cantat, plimbat, scos afara. Fiecare a functionat intro oare care masura, dar cred ca cel mai important lucru este calmul si rabdarea parintilor. Un parinte linistit ii insufla si copilului o stare mai linistita (cel putin asta e parerea mea). O vad si acum pe Ana ca daca eu ma agit sau ma stresez e si ea agitata si plange. Deci indirect ii transmit starea mea.

O alta idee importanta este legata de felul in care adorm bebelusii si copiii. Din cate am citit eu pana in jurul varstei de 3 ani ei nu prea pot adormi singuri: sa se puna in pat, sa inchida ochii si sa adoarma, asa cum facem noi adultii.
Eu nu imi pun problema sa o invat pe Ana sa adoarma singura pentru ca nu are rost :). Are 1 an si 4 luni si a adormit "singura" cand era in manduca sau in sling, dar as putea spune ca asta intra in categoria "adormit in brate". Cum buni sta cu ea in timpul zilei mi-a povestit ca mai sunt zile in care adoarme singura in carucior afara, dar face asta fara sa o fortam noi sau fara sa planga pana adoarme. Pur si simplu se cere in carucior si adoarme. Seara adoarme numai la tzitzi.
Pana la 1 an a adormit doar in brate sau la tzitzi si noi nu am vazut o problema in asta. Nu am pus-o in patut sa adoarma singura niciodata. Daca puteti, nu-i lasati pe copii sau bebelusi sa planga pana adorm. Nu e o metoda buna pentru a ii invata sa adoarma singuri. Sunt alte metode mai blande. Postez aici cateva linkuri care li s-au parut utile unor mamici din grupul meu de "sprijin" (cuibul berzelor):