Ce citește Ana (partea a 7-a) și ce-am mai făcut după „relaxare”
A trecut starea de urgență de mai bine de o lună. Noi încă lucrăm de acasă iar pe copii i-am dus la școală / grădiniță în ultima săptămână. Totuși, situația nu arată prea roz cu peste 300 de cazuri noi pe zi. Măcar a mai pornit economia.
În ultima lună ne-a cam trecut pofta de Sequece For Kids dar Victor nu se mai supără deloc când pierde. Poate și din cauză că acum joacă așa de bine încât câștigă de cele mai multe ori.
Ana citește iar eu pierd șirul la ce citește. Trebuie să mă uit prin confirmările de comenzi online primite pe email.
Uneori stăm înpreună și „răsfoim” librăriile online. Unele cărți chiar au funcția de a vedea 8-10 pagini, pe care Ana le devorează. La altele se mulțumește să citească doar descrierea sau coperta spate. Așa decidem ce cumpărăm și ce nu. Iată cu ce ne-am ales.
În februarie a citit Ramona cea vitează - de Beverly Cleary, deci când a văzut Sora mea, Ramona și Pacostea de Ramona le-a vrut.
Am mai găsit Cometă în Momilandia - de Tove Jansson și i-a plăcut foarte mult așa că la următoarea comandă online a vrut neapărat Pălăria vrăjitorului de același autor. Le-a citit ambele de mai multe ori, așa de mult i-au plăcut.
Fiindcă a citit mai toate cărțile cu pisici scrise de Holly Webb, plus primele 2 serii din Pisicile războinice, bineînțeles că i-a sărit rapid în ochi Domnișoara Miau - de Annie M.G. Schmidt când făceam scroll printe miile de cărți online.
A mai citit Un urs pe nume Paddington - de Michael Bond.
La recomandarea unei prietene (mersi Adela!) am cumpărat Momo - de Michael Ende.
De la finii noștri (mulțumim Diana și Rareș!) Ana a primit cadou Locul Magic - de Chris Wormell și încă câteva cărți pe care momentan nu le găsesc prin casă :)) În plus a mai făcut schimb de cărți cu Sophia.
La una din comenzile online am cam forțat-o să „cumpere” și Colț Alb - de Jack London. N-a vrut s-o citească. Oh well… :))
Ultima comandă a fost cu Seria 3 din Pisicile războinice - de Erin Hunter. Mai are de citit 2 cărți după care a zis că vrea să recitească (din nou!) Momilandia :)
În rest…muncă și iarăși muncă. Ralu a reușit să-și publice articolul în jurnal (alt jurnal, din ălă științific, nu ăsta). Yey! Eu am reușit să rămân cu gâtul blocat și a trebuit să mă duc la kineto (mersi Hajni!) de 2 ori :))
Am fost de vreo 2 ori la țară, unde munca bunicii începe să se vadă.
Ne-am întors cu portbagajul plin de verdețuri și am pus prima tură de salată la congelator :)
Printre ploi am reușit să facem și primul grătar pe anul ăsta, pornin de fapt de la nevoia de a prăji niște vinete :)
Au început să se coacă dudele. Vecinii au un dud iar crengile lui ajung mult în curtea noastră și ne înfruptăm din el în fiecare zi. Yummy! Atât eu cât și Raluca duceam dorul pomnițelor (cum mai sunt numite dudele) din copilărie. Când ne-am mutat aici, în toamna lui 2018 n-am băgat de seama copacul a cărui crengi ajungeau la noi. Ne-am bucurat enom anul trecut în primăvară când am văzut peste ce „comoară” am dat.
Poza a fost făcută după ce le-am mâncat pe alea coapte.
DE-LI-CIOS!