Fix acum 2 ani soția scria articolul acesta. Așa s-a nimerit, azi a făcut din nou dulceață. Tot de căpșuni. Și anul trecut a făcut o grămadă de dulceață dar nu dulceața e subiectul acestui articol :)

În anii precedenți uram dulceața. Mă rog, nu dulceața în sine ci facerea dulceții. Poate din cauza asta nici nu mănânc prea multă. Mi se părea o pierdere de vreme să faci dulceață. Eu priveam totul prin prisma omului de afaceri.  Dacă aduni orele muncite și le înmulțești cu cât câștigi pe oră iese un cost mult prea mare. Bineînțeles, nu poți să te facturezi pe tine însuți, de aceea aș fi preferat să petrecem timpul altfel, nu la gura sobei. Găsești dulceață la magazin.

Însă de când s-a născut Ana, privesc lucrurile altfel. Eram conștient că în alimente se bagă tot felul de prostii: amelioratori, coloranți, potențiatori de gust, etc. Sau E-uri, cum le știe toată lumea. Și înainte de naștere încercam să cumpăr produse cât mai „curate” dar în același timp mă gândeam că totuși E-urile astea nu-s toate rele iar autoritatea de sănătate și alimentație publică (sau cum s-o fi numind) nu lasă chiar orice produs să ajungă pe raft. Nu?

Ok, bine, poate nu verifică ei ce efecte pe termen lung au E-urile astea. Dar lumea cam știe că nu-s bune și fiecare adult poate decide ce mânâncă și ce nu.

Și acum... unde vreau să ajung de fapt? Înainte să se nască Ana, am fost la cursurile de educație prenatală Lamaze. Acolo s-a vorbit cu mult patos despre alăptare și lapte praf (mulțumim Nora!).  Sincer, înainte de curs, nici eu nici soția nu ne-am pus problema alăptării versus lapte praf. Probabil în subconștient ne gândeam că e ceva normal să-i dam lapte praf. Adică, laptele praf e la îndemână pe orice raft și toată lumea îl folosește. N-are cum să fie rău, nu? Wow, ce greșit gândeam!

Vedeți voi... companiile producătoare de lapte praf au făcut un marketing atât de eficient încât ni se pare normal să ne hrănim copii cu produsele lor! Una e să te joci cu sănătatea unui adult (ce ziceam cu E-urile de mai sus) și alta e când te orbesc banii și faci orice pentru ei, inclusiv să te joci cu sănătatea unor bebeluși. Când am realizat treaba asta, în mintea mea s-a declanșat o ură pentru toți cei care urmăresc profitul cu orice preț, pentru toate multinaționalele cu reclamă la televizor promovând produse de 2 bani. Încerc pe cât posibil să evit marile brand-uri, fie că e vorba de alimente, detergenți sau alte produse. Nici nu mai pierd vremea să le citesc etichetele.

Dar revenind la alăptare, nu vreau să înșir aici beneficiile alăptării, le găsiți destul de ușor pe alte site-uri. Sigur, nu e o tragedie să dai lapte praf copilului. Dacă i-ai dat, nu trebuie să te simți vinovat(ă). Fapta s-a consumat, nu mai ai ce face. Poate la următorul copil o să alegi altfel. Laptele praf nu e atât de rău, dar e trist faptul că pentru bani, o firmă încearcă să înlăture un act atât de natural și benefic  precum e alăptarea. Până și doctorii închid ochii, își primesc banu și îndoapă nou-născuții cu lapte praf din primele clipe de viață.

Până recent, nu prea credeam eu teoriile conspiraționiste despre companiile răuvoitoare ce urmăresc doar profitul. Acum încep să le cred.

Am ajuns de la dulceață la lapte praf și la teoria conspirației. Acum înapoi la dulceață - îi mulțumesc soției pentru efortul de a face dulceață, murături și alte lucruri gustoase și sănătoase ce altfel le-aș putea găsi ușor, ieftin și pline de E-uri în magazin.